Răzvan Burleanu, candidat la șefia FRF, își dorește să reînfințeze Cupa Balcanice
La doar 29 de ani, Răzvan Burleanu speră să învingă toate obstacolele unui fotbal aflat într-o continuă cădere și să ajungă președinte FRF. Șeful Federației de Minifotbal aduce un aer modern și occidental în discursul său, iar în programul de guvernare a trecut obiective care au fost cu succes aplicate în campionatele puternice ale Europei.
Creșterea tinerilor, regândirea centrelor de copii și juniori, o mai mare atenție acordată acestora, planuri de readucere a fanilor la stadion și creșterea credibilității competițiilor sau restructurarea FRF sunt câteva dintre obiectivele pe care Burleanu și le-a fixat, în cazul în care va reuși să ajungă șef la Federație.
Printre altele, în programul de guvernanță al FRF și-a făcut loc și un țel despre care nu s-a mai discutat până acum. Cel puțin nu în România. Răzvan Burleanu spune că va încerca reînființarea Cupei Balcanice, competiție „decedată” în 1994. Tânărul de 29 de ani este de părere că asta ar însemna o șansă bună pentru cluburile din această partea a Europei de a se dezvolta și a micșora distanța față de echipele din Vest.
În opinia lui Burleanu, o înfruntare între echipele din această zonă ar atrage bani din drepturile TV, dar și din bilete, marketing, etc. De asemenea, consideră că este o șansă în plus pentru jucători să dobândească experiență internațională:
„Recuperarea istoriei de peste 30 de ani, din 1961 până în 1994, a Cupei Balcanice, poate reprezenta o soluție pentru problemele cluburilor care evoluează în primul eșalon fotbalistic din România, Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Grecia, Macedonia, Muntenegru, Serbi și Tucia. Relansarea competiției Cupa Balcanică ar conduce indubitabile la:
-creșterea calității fotbalului în Estul Europei, aflat într-o continuă criză și scădere după căderea comunismului și destrămarea fostei Iugoslavii -creșterea numărului de jocuri disputate la nivel internațional de către echipele de club -sporirea beneficiilor economice generale care ar asigura o mai bună stabilitate financiară a formațiilor participante -înmulțirea numărului de spectatori și telespectatori -diminuarea procesului migrator al celor mai talentați jucători -creșterea investițiilor în fotbal
Cupa Balcanică ar putea fi o alternativă pentru îmbunătățirea fotbalului din țările mai sus menționate, în condițiile în care competițiile europene actuale sunt dominate de cluburile din Vestul Europei. Analizând evoluția Ligii Campionilor din 1992 până în prezent vom observa un monopol al cluburilor occidentale, după cum urmează: Spania (7 titluri), Italia (5 titluri), Anglia (4 titluri), Germania (3 titluri), Franța, Olanda și Portugalia câte un titlu”, se arată în programul de guvernare propus de Răzvan Burleanu.
Interesant este că această competiție a fost desființată în 1994 tocmai pentru că nu mai stârnea interes, în condițiile în care toate echipele se gândeau la Liga Campionilor sau Cupa UEFA. Cupa Balcanică este însă o competiție în care România are tradiție. De-a lungul istoriei, în finală au ajuns Oțelul Galați, Inter Sibiu, FC Argeș, Sportul Studențesc, Jiul Petroșani, ASA Târgu Mureș, Rapid, Farul sau Steagul Roșu (actuala FC Brașov).
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER